Rosalind Franklin, femeia care a descoperit structura ADN-ului

Sunt multe femei, care, de-a lungul istoriei, au adus contribuții semnificative pentru universul științific. Astăzi vorbim despre Rosalind Franklin, biofizician britanic și cristalograf, care a căpătat notorietate în special datorită descoperirii structurii ADN-ului uman.

Rosalind Franklin s-a născut pe 25 iulie 1920, așadar, astăzi ar fi împlinit 96 de ani. Din păcate, a murit la doar 37 de ani, suferind de cancer ovarian. Descoperirea structurii ADN-ului i-a asigurat a doua poziție în topul celor mai importante femei de știință din istorie, realizat de cei de la New Scientist în 2009. Primul loc i-a fost acordat lui Marie Curie, în mod nu tocmai surprinzător.

Istoria descoperirii structurii ADN-ului, despre care știm că joacă un rol esențial în genetică și metabolismul celular, este destul de controversată. O lungă polemică ştiinţifică, a precedat această descoperire, până când s-a ajuns la apoteoză: momentul de glorie când Francis Crick şi James Watson au intrat, în februarie 1953, într-un local numit „Vulturul” și au anunțat că au descoperit secretul vieții.

Ambii lucrau la Universitatea Cambridge, și chiar dacă pare absurd ca o astfel de descoperire să fie anunțată într-o cârciumă, toți cei prezenți acolo erau oameni de știință, capabili să înțeleagă importanța descoperirii. Cei doi oameni de știință se numeau Francis Crick şi James Watson și au explicat structura de dublu-helix a ADN-ului, prezentă de mulți ani în toate manualele școlare.

Meritele nu aparțin exlusiv lui James Watson şi Francis Crick. Cei care au contribuit cel mai mult la reuşită, prin cercetările lor, au fost Maurice Wilkins şi Rosalind Franklin, care lucrau la King’s College London. Maurice Wilkins a împărţit cu Crick şi Watson premiul Nobel pentru medicină/fiziologie, acordat în anul 1962 pentru această descoperire. Rosalind Franklin, care a contribuit enorm la reușită, nu a făcut parte dintre laureaţi pentru că amurit înainte de decernarea premiului, iar premiile Nobel nu se acordă post-mortem.

La King’s College, Rosalind Franklin trebuia să fotografieze lanţuri fine de ADN, folosind difracţia de raze X. Alături de ea lucra și Maurice Wilkins, și aparent, relațiile dintre cei doi nu erau cele mai pașnice. Din pricina certurilor dese, Maurice Wilkins a decis să arate fotografiile făcute de Rosalind Franklin lui James Watson şi Francis Crick, fără știrea acesteia. Folosindu-se de cercetările realizate de Rosalind Franklin, cei doi au descoperit că ADN-ul are o structură dublu-elicoidală. Ulterior, Crick a recunoscut că au folosit cercetările femeii fără primi acordul. Prin urmare, meritul său și al lui Watson a fost acela de a pune cap la cap studiile lui Rosalind și de a intui modelul de dublu-helix al acidului dezoxiribonucleic.

James Watson a publicat, în 1968, cartea Double Helix : A Personal Account of the Discovery of the Structure of DNA („Elicea Vieții”), o viziune subiectivă a demersurilor care au condus la descoperirea struncturii ADN-ului. Imaginea pe care i-a conturat-o lui Rosalind nu a fost, însă, una tocmai flatantă. A numit-o „Rosy cea îngrozitoare”, iar descrierea ei s-a concentrat mai mult pe aspectul fizic, Watson notând că nu se coafa și nu se machia niciodată. Video-ul de mai jos ne arată că, nici după mulți ani, nu s-au schimbat prea multe:

Totuși, cel mai absurd lucru scris de Watson despre Rosalind Franklin este faptul că nu ştia cum să-şi intrepreteze propriile date. În ediţiile următoare ale cărții, acesta a adăugat un epilog în care îi recunoaşte meritele în calitate de om de știință și menționează că motivul pentru care a scris toate acele lucruri a fost competiția acerbă pentru asumarea meritelor în ceea ce privește structura ADN-ului.